Pagini

joi, 17 martie 2011

Picioare de balerină

In prea-frumoasele timpuri ale trecutului,era o balerina,o prea-frumoasa si infocata lebada ce-si dansa dansul in amurg pe lacul purpuriu.
Avea penele albe si pufoase,precum norii ce adulmecau intr-o asezare armonioasa deasupra cerului.Rochia ei de balerina nu putea fi cuprinsa de ochii lumii,atat era de frumoasa
Balerina traia pentru balet,prin acest dans atat de artistic si miscator in sufletele oamenilor ce uitau de necaz cand vedeau pe scena,cum vin balerinele in suflet de lebede sa-si lase inima in voia dansului pe scena ce ascunde o multime de secrete,ce infasoara picioarele balerinelor in jurul aplauzelor lumii.

Insa,nimeni nu stie cata durere se ascunde in dansul lor firav,precum norii in vazduh.Nimeni nu vede dincolo de dans decat ele,lebedele ce stau cu capul aplecat inspre lumea-nvolburata-n dansul lor suav.

Printre toate balerinele de pe scena,se afla un suflet trist ce-si gasea pasiunea si-si alina suferinta in artisticul dans.O chema Alicia si avea doar 16 ani,insa sufletul ei parea de mai mult.
Pe scena isi dadea toata silinta,iar picioarele ei dansau precum o zeita,de zici ca era rupta din rai.Poate chiar era o balerina din rai,insa a fost aleasa de Dumnezeu sa vina pe pamant,unde sa-si continue existenta printre lume ipocrita si degradata.
Era o fiinta mai sensibila decat o petala rosie de trandafir,caci petalele de trandafir se ofilesc cand sunt imbrancite de oameni.Alicia se ofilea cand auzea gandul omului ce-o judeca pentru sufletul sau sensibil,si cand vedea ochiul viclean ca o pandea.
In inima ei incepea sa planga precum un nou-nascut,asa vorbea si ea,prin lacrimi catifelate ce-i curgeau pe obrazul trandafiriu.Lacrimile-i schimbau culoarea ochilor ei caprui ce se inroseau la doar o lacrima,atat era de sensibila aceasta fiinta inocenta.
In fiecare zi isi repeta in oglinda cea veche si fisurata din pod miscarile de balerina.Isi punea balerinii cei vechi si rupti,caci parintii ei nu vroiau sa mai strice banii pe alta pereche de balerini,elementul cheie al dansului.
Alicia se urca in pod cu lacrimi pe obraz,cu picioarele ranite si cu unghiile roase de la statul pe varfuri aproape toata ziua,caci ea era indragostita de acest dans,era singura ei iubire.Punea atata pret pe balet,incat starea ei nu mai conta.Era cea mai buna balerina dintre toate,aplaudele lumii erau doar pentru ea caci era o stea in intuneric.Pe scena era un zambet,insa sub acest zambet se ascundea o masca trista ce se lasa vazuta doar de oglinda prafuita din pod.Acest suflet sensibil nu putea fii ranit de nimeni,nici cu o vorba cat de mica,caci atunci cand era jignita Alicia se albea la fata precum un trup mort.Nu putea nimeni sa-i cuprinda sufletul cu ambele maini,atat era de adanc si de misterios,era un suflet de inger trist ce alerga dupa viata,insa nu reusea sa o prinda,era prea rapida pentru ea.In noptile cu luna plina,Alicia,timida balerina mergea si se plimba pe strazile orasului,nepasandu-i de teama din timpul noptii chiar de era mai sensibila decat un diamant pretios.Timiditatea ei o facea sa inroseasca si sa se balbaie,insa iti venea sa o strangi in brate de dragoste.
Avea o fata angelica,iar dansul ei de lebada era cel mai gratios din toate dansurile.
Rochia ei cea frumoasa stralucea precum luna in intunericul noptii adanci.Ea lumina sufletele innegrite ale oamenilor cu probleme ce veneau sa vada acea frumoasa balerina trista ce se misca precum o zana.Cand se ridica pe varfuri si se invartea,lumea ramanea muta de uimire,insa nimeni nu stia ce durere ii pricinuiau balerinii ei vechi,si ce picioare de cersetoare dansatoare avea ea.Caci ciorapii cei albi ascundeau orice 
imperfectiune.La un dans important,intr-o seara de vara inspre amurg se adunasera tot orasul sa o vada pe Alicia dansand Dansul Lebedei Negre,un dans inventat de ea.
Pasi inspre scena cu emotii de mireasa si-si incepu dansul atat de ingeresc si gratios,incat lumea se ridica in picioare si incepura sa aplaude pe tot parcursul dansului.Ea zambea,si parea ca o lacrima-i adulmeca pe obraz.La ultima parte a dansului,picioarele balerinei cedara si ea cazu in mijlocul scenei.Nu mai putea de durere,picioarele ii sangerau ca celui mai nenorocit om,tocmai in seara aceea,in seara ei!
Rochia ei de lebada pura,se pata cu sangele pur de balerina dedicata.
Alicia incepu sa planga precum un inger trist,un plans amarnic,dar in acelasi timp un plans de printesa.Oamenii ramasera socati de ce se intamplase si imediat au sarit sa o ajute,insa ea a spus printre lacrimi:
-Lasati-mi picioarele in pace,caci destul le-a ajuns dansul!Nu mai imi putusem continua dansul caci tare demult cerusem niste balerini noi,iar nimeni nu a voit sa-mi dea.
Acest raspuns ii socase pe toti.Lebada cea neatinsa de vreo nenorocire,cazuse tocmai in timpul dansului ei grandios,dans demn doar de stele.
Balerina ramase singura in sala,plangand si gemand o noapte intreaga.Picioarele-i erau distruse de-a dansului imens efort.
Stia ca fara balet nu mai putea sa traiasca,asa ca in seara aceea nenorocita si neagra,isi luase viata.
Acel inger ce traia prin dans,si nu prin apa sau mancare,a hotarat ca viata ei nu mai poate continua fara balet.Se sinucise taindu-si venele cu ajutorul unui mic instrument ce o ajuta in balet.Nu va voi spune acel instrument,caci ar insemna sa jignesc acea gratioasa balerina ce era odata pe pamant,ce ne uimea cu dansul ei si cu sensibilitatea-i innascuta.
Acum este o balerina ce danseaza pe cerul albastru toata ziua,balerinii ei sunt norii,iar ea este Regina Cerului.O vezi in fiecare zi,dar nu o poti zari cat timp tu esti pre ocupat ca sa fi stresat.
Lasa-te purtat de dansul balerinei firave si uita de probleme,caci poate sensibilitatea ei va simti jignirea ta si iti va trimite o ploaie in inima ta,si un fulger in ratiune.
Astazi,incalta balerinii Aliciei si danseaza prin viata ca o petala de trandafir.Ai grija ca-ti vei rani picioarele.Insa vei stii ca iti place sa iti traiesti viata,caci doar una ai,si vei stii ca: "Arta cere sacrificii."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu