Pagini

joi, 30 iunie 2011

O păpuşă tristă

Te aştepţi ca tot timpul să zâmbesc din cauză că arăt ca o păpuşă şi mă comport ca atare.Crezi că viaţa mea e tot timpul roz,la fel ca şi culoarea mea preferată şi mă invidiezi.Ai vrea să fi ca mine pentru că par fericită în ţoalele mele scumpe şi că sunt populară.Băieţii salivează când mă văd,iar eu am tot ce şi-ar putea dori o fată.Sunt bogată,polulară,frumoasă,invidiată,bârfită şi....tristă.Da,da,sunt tristă!Luciul meu de buze maschează nişte buze uscate şi crăpate,însetate după adevărata dragoste,şi nu doar relaţii de formă.Nu doar afişări cu 6 pack boy,ci şi ceva mai mult de atât.Şi eu caut fericirea adevărată,dar nu o găsesc în mine.Sunt ca o stafidă uscată,iar  sufletul moare pe zi ce trece pentru că fericirea mea este una superficială.Tot ceea ce ţine de viaţa mea este superficial,sunt visul oricărui băiat şi coşmarul oricărei fete.Mă urăsc!Nu-s fericită cu tot ceea ce om,deoarece nu am nimic.De ce aş fi fericită cu ceva ce n-am?Fetele de care-mi bat joc sunt cele mai frumoase fete pe care le-am întâlnit vreodată,chiar dacă nu dispun de vreo frumuseţe plăcută oamenilor.Ele au o frumuseţe ce le-o invidiez,parcă frumuseţea lor vine din interior.Nu ştiu,nu pot să-mi explic.Oare ce au ele şi eu nu am?Ele cred că dragostea nu este doar pentru iubitul tău ci pentru toţi oamenii.Chiar şi pentru cei ai străzii.Eu niciodată nu aş crede asta!Sunt prea moartă ca să mai trăiesc.Vreau şi eu ce au ele,dar banii nu pot cumpăra asta.Banii nu mi-s de folos.Sunt o păpuşă tristă într-o lume roz.Răspunsurile la întrebările mele hoinăresc prin sufletul altora,iar eu nu îndrăznesc să întreb.Mi-ar fi ruşine ca ceilalţi să afle că eu caut comorile sufletului şi nu ale trupului.
Oare pentru cât timp voi mai bântui precum o fantomă lumea aceasta?Vreau...să fiu om!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu