Pagini

vineri, 26 august 2011

O viaţă normală

Obişnuinţa şi ceea ce se spune în presă ne-a făcut să ducem nişte vieţi obişnuite,trăind după pofta inimii noastre şi făcând doar lucruri care aduc slava noastră.Nu mai avem aceea înflăcărare cum aveau creştinii de odinioară,care schimbau lumea.Lumea în care trăim promovează lenea şi egoismul mai mult ca niciodată.Căutăm doar binele nostru şi stăm ca statuile la milioanele de strigăte ale copiilor din Africa care mor de foame cu miile în fiecare zi.Stăm nepăsători când sclavia e mai ridicată ca oricând,da,în zilele noastre!Facem pe proştii când zeci de fetiţe din Africa sunt infestate cu SIDA în urma violurilor.Când sute de mii de copii sunt abandonaţi în orfelinate şi aşteaptă ca să vină cineva să-i ducă acasă.Ne scuzăm că "noi nu avem chemare pentru aşa ceva",dar nici nu facem nimic altceva.Dacă nu ai chemare ca să mergi în lume să salvezi milioanele de suflete suferinde atunci tu ce chemare ai?Să stai tolănit pe sofa şi să verifici noutăţile de pe facebook?Mii de copii mor zilnic din cauza nepăsării noastre.Am ajuns nişte laşi şi ne credem mari înţelepţi.Aşteptăm să meargă vecinu',iar apoi 'om merge şi noi.Vrem ca în lume să se facă o schimbare,dar schimbare este în noi.Isus ne provoacă pe toţi să trăim nişte vieţi puse deoparte,dar noi facem pe surzii şi fluierăm când e vorba de aşa ceva.Mai degrabă,preferăm să ne umplem timpul cu altceva decât cu lucrurile Domnului.Afirmăm sus şi tare că suntem creştini,dar trăim după regulile noastre.În timp ce un copil moare de foame chiar acum,noi stăm nepăsători.Rugăciunea nu ne mai pare atât de importantă şi nu mai avem credinţa necesară să credem că ceva se mai poate schimba.Preferăm să ducem nişte vieţi normale de creştini moderni.
Schimbarea începe acum!Nu mâine,ci acum!Rugăciunea cu credinţă aduce biruinţă!Nu ştiu fraţii mei ce s-a întâmplat cu noi,dar jale mare va fi la Judecata de apoi dacă ne continuăm vieţile astea normale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu