Pagini

miercuri, 18 ianuarie 2012

Visul cel mai preţios al unui orfan:o familie

Zilele acestea am citit cartea "Tony Brown-Interzis să mori,Interzis să trăieşti",şi am rămas cu un pumnal în inimă,ce mi-a străpuns până şi sufletul.Anthony Demetrius s-a născut într-o închisoare,unde a fost luat şi amplasat într-un orfelinat.De acolo,împreună cu alţi orfani a fost luat de către o asistentă maternală,pe care el o credea mama sa.Nevoia lui de dragoste era mai mare decât putea cuprinde întreg
pământul,dar,oh,nimeni nu părea să-i ofere ceea ce orice om are nevoie..doar puţină dragoste.Într-o lume în care toţi afirmăm sus şi tare că dragostea pluteşte în aer şi că ea este cea mai puternică forţă care mistuie sufletele....doar atunci când suntem îndrăgostiţi?!


Da,din păcate dragostea a ajuns doar un simplu cuvânt sau un simplu cântec,cântat de vreun drogat sau vreunul care e pe cale să se sinucidă.Orfanii din lumea întreagă strigă din toate răsputerile înlăuntrul lor,dar nimeni nu-i aude.Sau se fac că nu-i aud.Nu ştiu cum,dar am ajuns să ne simţim iritaţi când  ni se spune despre orfani sau despre copii care mor de foame zilnic.De copiii care sunt nevoiţi să-şi vândă trupurile,doar pentru a se simţi iubiţi.Care sunt nevoiţi să se drogheze cu pilule ecstasy pentru a trăi într-o lume roz.Şi care trebuie să fure pentru a avea ce mânca.În timp ce noi ne vedem fiecare de treaba lui,un copil aşteaptă o familie.Până atunci,strada îi este patul.

Aşa era şi Tony Brown.În timp ce noi ne plângem de familile noastre şi necinstim pe cei ce ne-au crescut,alţii ar fi dispuşi să facă orice pentru a nu mai avea cerul ca acoperiş.În timp ce noi ne facem părinţii să plângă,orfanii ar da orice să le şteargă lacrimile.Doar că nu poţi simţi asta şi nu poţi crede asta,decât atunci când ajungi să nu mai ai nimic.Să devii fiul ploii.Nu ştiu cum te-ai simţi tu,dacă în această perioadă îngheţată,să dormi pe stradă şi să ai o geacă găurită prin care să poţi simţi cum gerul îţi atinge pielea,şi să nu poţi găsi dragoste decât atunci când vreun psihopat îţi spune să iei parte la perversităţi de neînchipuit,dar eu m-aş simţi cel mai nedorit om de pe pământ!

Aşa se simţea şi Tony.De asta a şi hotărât să-şi pună capăt zilelor.Prima oară,a vrut să se spânzure,dar când s-a aruncat în gol,creanga s-a rupt şi a căzut.A două oară a înghiţit somnifere,cu speranţa că nu se va mai trezi.Iar a treia oară s-a întâlnit cu Dumnezeu.Dar prima oară s-a întâlnit cu diavolul.Când Dumnezeu i-a ieşit în cale,întreaga sa viaţă nu a mai fost aceeaşi.A spus că atunci s-a simţit cel mai fericit om de de glob.

Astăzi,Tony este căstorit cu scriitoarea Damaris Kofmehl şi misiunea lui este accea de a schimba lumea.El a înfiinţat New Chance International,care are rolul de a le spune oamenilor străzii şi celor din închisori despre dragostea lui Dumnezeu.Am să pun o poză cu el,dar abţine-te să-l judeci.Tu şi eu nu am trecut niciodată pe unde a trecut el şi NU avem acest drept de a-l judeca.Citind cartea vei afla..
PS:În poză se află Demetri şi soţia sa,scriitoarea Damaris Kofmehl

2 comentarii:

  1. Foarte interesanta poveste de viata!

    RăspundețiȘtergere
  2. si eu am citit cartea si mi sa parut foarte interesanta..ma impresionat mult..povestea lui e umitoare, parca te face sa iti apreciezi mai mult viata si parinti

    RăspundețiȘtergere