Pagini

sâmbătă, 28 aprilie 2012

Nestatornicia relaţiilor din ziua de azi

Relaţiile sunt un subiect controversat peste tot în lume. Toţi oamenii îşi caută împlinirea şi cred că o vor găsi într-o relaţie. Aşa că fac orice pentru a-şi umple golul profund din inimă. Ascultă sfaturile psihologilor, citesc revistele, se uită la Tv, caută pe internet, sau mai bine zis.. caută răspunsul în locurile greşite. În Mass-Media.
Chiar şi relaţiile dintre creştini nu mai se deosebesc prea mult. Vedem în fiecare zi aceleaşi lucruri. Se presupune că trebuie să fim diferiţi, să fim lumini în lume, dar tot ceea ce facem o facem pentru a fi normali şi acceptaţi de ceilalţi. Deci, asta nu sună a ceva ce nu s-a mai auzit vorbindu-se sau nu s-a mai văzut până acuma. Văd tineri care mărturisesc că-L au pe Cristos în inimă, că-L iubesc din toată inima lor şi mai exclamă: "Isus îmi este îndeajuns!" şi totuşi se mint singuri. Ei încă mai frâng inimi, mai schimbă partenerii ca pe şosete, sărută la fel de bine ca şi ceilalţi, şi fac toate celelalte lucruri, numai că le "spiritualizează" oarecum.

Mulţi dintre ei au ajuns pe marginea prăpastiei tot întrebând "Cât de departe este prea departe?" şi nu puţini s-au aruncat în gol pentru a experimenta lucruri noi. Alţii nu au vrut să fie prea extremişti în relaţia lor de iubire, aşa că au dat frâu liber avalanşei sentimentelor, ajungând mai târziu să gândească că "dragostea noastră s-a cam răcit, cred că ar fi vremea să ne despărţim."
Dacă Isus ne este îndeajuns, atunci de ce tot schimbăm pe numere de telefoane, de ce astăzi suntem într-o relaţie cu X iar mâine ne ţinem de mână cu Y? De ce căutăm să umplem acel gol din inimă cu forţa, neîntrebându-L prima oară pe Dumnezeu ce părere are de dorinţele inimii noastre?

Psalmul 37:4 spune: "Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima." Chiar tot ce-mi doreşte inima? te întrebi. Da, tot ce vrei tu! Dar mai întâi de toate trebuie ca El să-ţi fie desfătarea. Dacă Dumnezeu nu-ţi este desfătare decât o dată pe săptămână, nu te aştepta la nimic. Ştiu că mesajele moderne creştine îţi spun că trebuie să-ţi urmezi inima, că inima ta este bună, dar gândeşte-te puţin. Este inima ta bună? Şi fii sincer.
Dacă El doreşte pentru tine ca tu să fii căsătorit, Dumnezeu este pe deplin credincios ca la momentul ales de El să aducă în viaţa ta pe Mr. sau Miss. Perfect. Dar pentru asta este nevoie de ascultare.

Asculţi tu vocea Sa când îţi urmezi propriile dorinţe "bune" ale inimii tale înşelătoare? Zâmbeşte El când vede cum îţi arunci inima încoace şi încolo oricui, oricând şi oriunde? Sau plânge când vede cum te joci cu inimile celorlalţi, dar şi cu inima ta?  
Sună trist, dar chiar nu mai sunt surprinsă de ceea ce văd zilnic. M-am obişnuit cu asta. Poate vei citi acest articol, te vei simţi ofensat, dar vei continua să flirtezi, să mergi cât de departe poţi cu tipa sau tipu' ăla, vei mai avea nu ştiu câte relaţii până te vei căsători, iar într-un final dragostea care îi era destinată soţiei sau soţului tău nu va mai exista.
Pentru ce v-am spus asta? Pentru că nu vă iubesc? ..Ştie Dumnezeu!


Un comentariu:

  1. Multi considera ca devotamentul fata de persoana iubita e un sentiment de slabiciune,de prostie sau ca nu esti modern, incadrat in tiparele actuale:cu cat ai mai multe experiente cu atat esti mai interesant, mai cool...,dar multi nu-si dau seama ca traind asa nu vor avea niciodata parte de adevarata dragoste...si dragostea are legatura cu devotamentul, pentru ca pentru tine nu exista decat persoana iubita,care este unica.Parerea mea este ca persoanele care isi risipesc sentimentele intr-o multitudine de experiente o fac pentru ca sunt incapabili sa iubeasca pe cineva sau le este frica sa se implice ca sa nu sufere.

    RăspundețiȘtergere