Pagini

sâmbătă, 23 iunie 2012

Vorbe-s multe, dar fapte puţine..

Mulţi oameni se întreabă dacă se merită să faci bine celui ce are nevoie. Unora li se pare că dacă dau ceva din bunurile lor înseamnă că pierd ceva, consideră ca o pierdere fapta bună ce au făcut-o. Dacă ar fi să judecăm după legile lumii poate aşa şi este. Este un act nebunesc pentru unii, o pierdere. De ce aş da din banul meu muncit unui cerşetor de pe stradă care stă toată ziua cu mâna întinsă? De ce să-i dau acelui copil ceva să mănânce? Viaţa-i dură! De ce să încerc să adopt un orfan, că oricum mai sunt încă 147 de milioane în lume. De ce să fac aia şi aia?
Scuze sunt destule, teorii şi mai multe. Am văzut de multe ori oameni care aveau nevoie de ajutor, dar nu am văzut pe nimeni să-i întrebe dacă au nevoie de ceva sau măcar să se intereseze de starea lor sufletească. În fiecare zi avem ocazia să facem un bine, dacă nu celor în nevoie de afară atunci celor din casa noastră. Putem alege să fim diferiţi şi să vorbim cu faptele, nu cu vorbele noastre.

Pentru mine este dureros să văd că suntem aşa de nepăsători, chiar şi cei ce-şi spun creştini. Isus nu a fost aşa. Atunci când El a văzut pe cineva ce avea nevoie de ajutor, nu a mai stat pe gânduri, ci a fost Mâna întinsă înspre cel căzut. Sunt aşa de multe ocazii în care putem să ne evidenţiem prin faptele noastre bune. Poate că unii oameni ne vor privi ciudat şi vor râde de noi, alţii ne vor primi cu admiraţie, iar ceilalţi se vor lua după exemplul nostru. Indiferent dacă oamenii ne vor aprecia sau nu, pe noi nu trebuie să ne intereseze de aprecierile lor. Noi trebuie să facem binele ca pentru Dumnezeu, nu ca pentru om. Nu trebuie să uităm că atunci când oferim un pahar de apă unui om însetat, defapt Isus este cel însetat. Atunci când dăm un ban unui cerşetor, Isus este cel care întinde mâna şi a bănuţul. Când dăm ceva de mâncat unui copil flămând, Isus mănâncă acea mâncare. Este ca şi când i-am da lui Isus. Şi El ne va răsplăti binefacerea. Pentru că este credincios!

Poate că omul va uita să spună "mulţumesc" sau nu ne va mai băga în seamă după aceea, dar nu trebuie să uităm că Isus ne va mulţumi şi pentru ei, fii fără griji!
De aceea, vă îndemn să vă puneţi pe fapte bune! Să îndepliniţi porunca iubirii dată de Dumnezeu, pentru că dragostea se desăvârşeşte prin fapte, căci prin vorbe toţi ştiu de toate. Dacă am ştii să iubim precum ne lăudăm, cred că lumea ar deveni un loc mai bun. Nu oricine crede că ştie ce-i dragostea s-a întâlnit măcar vreodată cu ea. Dragostea adevărată şi împlinitoare nu o vom găsi doar într-o relaţie, ci mai ales atunci când ne vom întinde inima înspre cauza celor părăsiţi şi întristaţi. Până atunci, iubirea cu vorba-i ieftină.

Imagine preluată de pe: www.deviantart.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu