Pagini

joi, 26 iulie 2012

Meditaţii ale inimii

M-am gândit la faptul că, mai întâi de a ajunge acolo unde-ţi doreşti, trebuie ca Dumnezeu să scrie acea parte a vieţii tale. Dar, trebuie să faci ceva. Mai întâi, trebuie să mori. (Ioan 12.24)
Să mori faţă de pasiunile tale, de lucrurile care-ţi ocupau timpul altădată. Şi trebuie să aştepţi. Aşa "mort" cum eşti, îngropat într-un pământ rece şi pustiu, fără răbdare nu vei putea să învii şi să creşti. Nu vei ajunge niciodată acolo unde ai visat dintotdeauna, nu vei putea primi cu bucurie darurile desăvârşite de la Tatăl.
Aşa că, trebuie să mori. Să suferi puţin. Să verşi câteva lacrimi.
Nu vreau să-ţi spun că nu mai ai dreptul la nimic, ci numai la a sta ca o momâie. Din contră, trebuie să trăieşti pentru lucrurile care bucură inima lui Dumnezeu, va trebui să trăieşti vrednic de darul pe care l-ai primit, fără ca măcar a-l merita. Faptul că pentru tine a curs sânge nevinovat, sânge de Dumnezeu, nu contează?
Nu ştiu unde eşti sau cine eşti, însă ştiu că trebuie să-ţi spun asta. Luptă pentru sufletul tău, nu pentru lucrurile trecătoare! Trebuie să mergi mai des la înmormântări, să-ţi dai seama cât de trecător este omul. Aşa ne îndemna Richard Wurmbrand să facem. Nu-ţi da viaţa pentru o cauză omenească, nu-ţi pune inima în lucruri ce te vor frânge mai târziu. Nu căuta pacea în locurile în ştii şi tu că nu ai cum s-o găseşti.
Înţelege că numai atunci când Îl vei accepta pe Isus ca şi Mântuitor al tău vei găsi totul.

Sufletul tău tânjeşte după frumuseţe, dar nu o poate găsi într-un loc plin de urâciuni. Inima ta doreşte să fie iubită, dar se pare că nimănui nu îi pasă de asta?! Eşti sigur? Mai gândeşte-te de două ori înainte de a-ţi trece prin minte să te sinucizi. Dumnezeu te-a adus aici pe Pământ cu un scop. Crede-mă, şi eu am trecut prin momente în care moartea mi se părea calea de ieşire, momente în care simţeam că nu am niciun scop pentru care mă aflu aici, Jos. Dar totuşi, în toate acestea. eu am fost mai mult decât biruitoare prin Acela care.. totuşi.. m-a iubit! (Romani 8.37)
Aşa cu inima-mi urâtă şi sufletul întunecat, El a văzut ceva în mine. Şi vede ceva frumos şi în tine. Se vede pe El. Picurul acela de veşnicie ce curge prin venele tale, este El. Isus. Datorită sângelui Său, astăzi sunt şi eşti în viaţă. Am învăţat să caut frumosul în orice lucru. A început să-mi placă să fiu mai creativă cu ceea ce mă înconjoară. Investesc în lucrurile veşnice, îmi strâng comori în Cer. Mi-e aşa de dor de Isus!


4 comentarii:

  1. Twitter friend26 iulie 2012, 23:20

    This is one of your best articles!
    Keep up the good work!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. My twitter friend, the photos have been taken with my pHone. Your fav phone in the whole world. Haha, thanks for the comment :) God bless you!

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. Mă bucur că ţi-a atras atenţia acest articol. Fii binecuvântată, Kathrine! :)

      Ștergere