Pagini

marți, 30 aprilie 2013

Ce să fac când simt că nu mai pot?

Ce să fac când nu mai suport? La cine să apelez când am probleme? Cui ar trebui să-i cer ajutorul? Am întrebat câteva fete deosebite ce fac ele atunci când sunt supărate, când simt că nu mai pot. Toate dintre ele mi-au răspuns că merg undeva sunt singure, ascultă muzică şi plâng. M-am regăsit şi pe mine acolo. Sunt multe probleme cu care ne confruntăm în viaţă, şi multe persoane tinere au discuţii aprinse cu părinţii. Pare a fi ceva normal, la ordinea zilei. Nu încercăm prea mult să remediem situaţia pentru că este "normal" asta, mai ales că vremurile sunt grele. Multe familii se dezbină din lipsa comunicării. A banilor puţini. A "incompatibilităţii". Probleme sunt destule. Întotdeauna vor fi munţi ce trebuie escaladaţi. Întrebarea este cum reacţionăm în momentele în care ne simţtim la pământ. Ce putem face pentru a trece mai uşor prin inevatibil.

1. Poţi să plângi. De foarte multe ori plânsul m-a eliberat de durerea interioară care dorea să iasă din mine. Lacrimile mi-au fost de multe ori "pâinea mea zi şi noapte" când nu înţelegeam de ce se întâmpla ceva urât în viaţa mea sau când suferinţa era prea mare. E bine să plângi uneori. Dar să nu facem din orice lucru mărunt un motiv de a plânge!

2. Ascultă vocea Sa. Foarte mulţi creştini cred că Dumnezeu le poate vorbi numai în biserică sau după un anumit şablon. Nimic mai greşit decât asta! Dumnezeu este totul în tot. El este în bătaia vântului, care te poate învăţa că uneori vântul bate pentru a curăţi ceea ce stă în calea unui lucru care trebuie să fie desăvârşit. Uneori luna este acoperită de nori, dar ea străluceşte în ciuda lucrurilor care-i stau în faţă. Noi trebuie să strălucim mai ales atunci când suntem acoperiţi cu noroi. Şi trebuie să fim liniştiţi şi să ne deschidem inimile înspre vocea Sa. Ieri Domnul mi-a spus: "Dă-mi mâna ta." Cu ochii închişi I-am întins mâna. L-am auzit spunându-mi: "Mâna Mea, care poartă semnul cuielor şi care este rănită este aceeaşi. Totul va fi bine!". Momentele intime cu Dumnezeu în care El ne vorbeşte de la inimă la inimă sunt cele mai deosebite în viaţa fiecăruia care-L cunoaşte sincer pe El!

3. Citeşte din Biblie. Cuvântul Său este o sursă extraordinară de speranţă şi viaţă. Psalmii sunt nişte poeme minunate, care de atâtea ori m-au încurajat şi mi-au dat speranţă că totul va fi bine. De asemenea, promisiunile din Isaia au fost cuvintele Sale pentru mine de atâtea ori. Pune-te pe genunchi şi deschide Cuvântul Viu. Citeşte câteva versete, după modul în care te simţi. Îngăduie ca acele cuvinte să-ţi modeleze inima şi să-ţi schimbe starea pentru că ele o pot face. Romani 8:37 este unul din versetele mele favorite pentru că îmi arată că sunt biruitoare numai prin Isus în toate acestea.

4. Roagă-te. Rugăciunea este cheia care ne deschide toate porţile. Rugăciunea ne schimbă pe noi, apoi lucrurile din jurul nostru. După ce ne rugăm simţim o putere vie curgând prin noi şi dorind să se reverse afară.  Prin rugăciune primim pace din partea lui Dumnezeu şi puterea de a merge înainte şi de a nu renunţa. Nu înceta niciodată să te rogi! Roagă-te fără încetare şi mulţumeşte până şi pentru lucrurile grele. Poate ele sunt binecuvântări deghizate... :)

5. Fii liniştit, suflete. Uneori rezolvarea a venit în ultimul moment. Situaţiile grele prin care treci adesea sunt numai înspre binele tău. Nu accepta însă situaţia grea cu resemnare ca fiind o pedeapsă din partea Sa. Uneltirile nu vin de la Dumnezeu, ci de la vrăjmaşul sufletului tău. Dumnezeu îngăduie suferinţele în viaţa noastră cu un scop măreţ: acela de a ne modela inimile şi de a ne apropia spre El. În toate suferineţele, Îl simţi lângă noi. Însă de multe ori atacurile sunt din partea celui rău. Atunci, trebuie să luăm o atitutine de războinici şi să luptăm cu armele de care dispunem. Oh, şi avem atâtea arme menite să-l pună pe fugă pe mincinos! Fii liniştit şi nu te îngrijora. Toate lucrurile se vor rezolva şi răul va avea un sfârşit. A trecut vreo zi din viaţa ta în care să nu fii simţit măcar o fărâmă de speranţă? Nu uita, Dumnezeu este cu tine în valea umbrei morţii şi te reînsufleţeşte în mijlocul strâmtorării tale. Eşti iubit de Isus.

Imagine de pe deviantart

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu