Pagini

marți, 8 octombrie 2013

În prezenţa Lui..

Nu este un loc mai bun unde pot fi, decât în prezenţa lui Dumnezeu, stând de vorbă cu El şi spunându-I ce am pe inimă. El mă înţelege şi mă acceptă aşa cum sunt, chiar dacă oamenii poate se îndoiesc uneori de intenţiile mele şi de credinţa mea pentru că ei caută lucruri în mine care nu se potrivesc cu modul lor de gândire. Dar tot ceea ce contează pentru mine este că Domnul mă iubeşte şi mă aşteaptă la locul nostru de întâlnire. Acolo ne spunem cele mai frumoase cuvinte în timp ce ochii ne lăcrimează şi unde inima mi se înalţă tot mai mult spre Ceruri. Pare atât de incredibil încât uneori îmi vine cu greu să cred că pot trăi asemenea momente cu Cineva pe care nu L-am văzut vreodată. Ateii aşteaptă miracole de Sus, dar ei nici măcar nu cred când mă aud spunându-le minunile Sale în adânc. Nu contează ce spun ei, nu contează nimic de jos. Nu le pot explica oamenilor despre adâncimile lui Dumnezeu pentru că ei ar lua asta în derâdere şi eu nu vreau să arunc perle preţioase porcilor din cocini.

Cu cât mă apropii mai mult de Isus, cu atât mă îndepărtez mai tare de lume şi de tot ce are ea să-mi ofere. Lumea îmi poate oferi o ţigară, un pahar de băutură şi o scurtă plăcere ce dispare la fel repede cum a apărut. Lumea în schimb îmi cere sufletul, dorind să-l prindă în lanţurile fărădelegii şi îl sfârtecă cu colţii ei ascuţiţi, făcând din el un nimic. Lumea te va face să te simţi ca un nimic. Însă Dumnezeu îţi dă valoare, îţi pansează rănile şi te ia de mână, conducându-te prin credinţă.
Îmi întind mâna şi simt cum Cineva mi-o prinde în a Lui, călăuzindu-mă cu grijă pe un drum şi harta o are El. Atunci când îmi este greu, mă ia în braţe şi tot ce trebuie să fac este să mă ţin strâns de El şi să nu privesc în jurul meu pentru că peisajul m-ar putea înfiora. Aşa că închid ochii  până Îl aud că-mi spune că îmi pot ridica pleoapele pentru că pericolul a trecut. Şi am trecut şi prin valea umbrei morţii, fără teamă fiindcă El a fost cu mine.

Aşa este cu Isus. Cuvintele sunt prea sărace pentru a-ţi descrie ce înseamnă să-L ai în inima ta şi ce presupune o viaţă predată Lui, dar te pot asigura că ceea ce Isus îţi oferă este de neegalat. Lumea te minte. Te dezamăgeşte. Te ucide. Dar Dumnezeu... îţi dă viaţă. Tu nu trebuie decât să o accepţi şi să crezi că aşa este. Viaţa îţi este scurtă şi nu se sfârşeşte în momentul în care mori. Abia apoi începe...

Imagine preluată de pe Pinterest

2 comentarii:

  1. Domnul sa te binecuvinteze,Milena! :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt minunate si de o importanta majora toate articolele tale....Domnul sa te binecuvinteze si sa te ajute sa fii la fel de puternica si credincioasa Lui cum ai fost si pana in prezent. Am experimentat acest lucru si e CEL MAI FRUMOS LUCRU, sa simti ca El este cu tine si pacea Lui este in inima mereu.

    RăspundețiȘtergere