Pagini

sâmbătă, 3 mai 2014

Plecând fără a spune măcar Adio

Pentru o vreme am crezut că unii oameni vor rămâne pentru totdeauna în viața mea, că le plăcuse modul în care îi primisem în inima mea și că sfaturile pe care le dădusem, le fusese de folos. Că citiseră cu nesaț ceea ce le scrisesem și că mă crezuseră o prietenă. Dar a fost doar în mintea mea, pentru că de cele mai multe ori mă înșelasem de una singură, dorind să cred ceea ce ceea ce îmi plăcea mie să cred, că acei oameni doreau să mă cunoască mai bine. Dar ei nu au mai dat niciun semn de viață. În timp ce eu îi căutam, ei mă puseseră deoparte.
Într-un final, am renunțat.
Mi-am dat seama că nu trebuia să caut pe nimeni.. că ei trebuiau să vină spre mine. Că nu era datoria mea să îi fac să își dea seama ce ”persoană minunată” sunt, ci că ei ar trebui să își dea seama dacă sunt bună sau rea. Nu mai vreau să forțez pe mine să rămână în viața mea, să îi pun lanțuri și să îl leg de mine ca să nu-l pierd. Să plece dacă vrea, să nu mai privească în urmă să mă vadă. Despărțirile fac parte din viață. Nu voi muri atunci când ei vor pleca. Oricât de mult ne-am dori să ținem aproape de noi pe unii oameni, va veni vremea în care ei vor pleca de lângă noi. Poate își vor da seama că nu mai avem ce căuta în viețile lor, că suntem de domeniul trecutului... că nu mai au nevoie de noi. Și atunci ne vor lăsa.

Dar să nu ne lăsăm impresionați de modul în care și-au făcut cunoscuta intenția de a ne părăsi. Să nu credem că nu vom mai întâlni pe cineva ca ei și că viețile noastre s-au sfârșit odată cu plecarea lor neașteptată. Fiindcă nu este așa! Nu înseamnă că dacă cineva nu ne mai dorește în viața lui suntem sortiți eșecului. Atât bucuria cât și tristețea fac parte din viață. Atât lacrimile cât și râsetele melodioase. Să nu plângem prea mult după cineva care nu s-a sfiit să verse o lacrimă pentru noi.

De-a lungul vremii mi-am dat seama că oamenii care te părăsesc fiindcă nu te mai vor în viața lor, sunt aceia după care trebuie să nu suferim prea mult. Fiindcă oamenii care ne doresc în viețile noastre sunt aceia care nu pleacă atunci când ne este greu sau când i-am supărat, nu ne părăsesc când trecem prin ceva greu. Da, sunt persoane care trebuie să plece. Care chiar nu ar mai trebui să aibă vreo legătură cu noi. Dar sunt unii care pleacă atunci când avem cea mai mare nevoie de ei, iar asta nu te lasă indiferent. Nu numai că-ți frânge inima, dar îți frânge și perspectiva asupra vieții. Te învață. Cum sunt ei. Că ce nu ai știut până atunci, ți s-a revelat acum prin plecarea lor, făr-a spune un cuvânt de despărțire.

Imagine: pinterest

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu