Pagini

marți, 10 martie 2015

Pune-ți sufletul să facă mișcare!

Ajungi la un punct în viața ta când realizezi că ai trecut prin atâtea lucruri în viață.. și ești încă în viață. Și cumva te simți mai puternic. Te simți în stare chiar în acel moment să mai faci față unor greutăți și mai mari, îți spui că oricum ai trecut deja prin prea multe ca să nu mai te simți suficient de puternic încât să mai suporți încă una. O dezamăgire în dragoste? Am văzut oameni stingându-se lent. Un om în care aveai încredere și care s-a folosit de tine? Sunt lucruri mai grave în viață decât să stai și să-ți lingi rănile provocate de pumnalul înfipt acolo de persoana aceea. În care aveai încredere. Îți vine să râzi când îi auzi pe unii de ce se plâng, de ce ”pierderi” au mai suferit sau din ce motive se mai enervează oamenii din jurul tău. Îți vine să îi scuturi și să le spui că sunt pierderi mai mari, că nervii nu merită revărsați pe oameni nevinovați sau pe obiecte. Dar... cine te va asculta?

În mijlocul durerii și al pierderilor suferite, există motive de bucurie și de mulțumire. Există plimbări lungi într-un parc frumos în care oamenii se plimbă, în care bătrâneii se țin de mână după 50 de ani căsnicie, în care râsetele copiiilor colorează atmosfera și în care râul Mureș curge lin în timp ce eu îl privesc. Și asta mă face să fiu mulțumită și îmi conferă pace. Indiferent de greutățile prin care trecem, întotdeauna există speranță. Și o cale de rezolvare pentru probleme. Poate că rezolvarea nu vine așa cum ne așteptăm. Poate că nici măcar nu avem nevoie de o rezolvare, ci numai de o perspectivă nouă asupra vieții. Știi, uneori sufletele ne sunt încețoșate și avem nevoie de ceva care să spargă ceață și să ne facă sufletul limpede. Trebuie doar să ne deschidem față de noi înșine și față de ceilalți. Am păstrat și-așa pentru destulă vreme sentimentele ascunse în inimă până au putrezit.. și ne-am trezit reci, indiferenți, morți. Față de tot ce altădată ne făcea fericiți. Zâmbim mai rar. Ne izolăm de restul lumii. Și nici măcar nu observăm asta.

A cam venit timpul să-ți scoți sufletul la plimbare, să-l pui să facă mișcare. A stat destul închis acolo și a început să facă escare de la atâta stat. Pune-l iarăși pe picioare și fă minuni iarăși. Amintește-ți unde ai căzut și ridică-te de acolo. Și nu-ți uita sufletul. Cu el vei face minuni. Ca în vremurile bune.

Imagine: pinterest

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu