Pagini

sâmbătă, 5 septembrie 2015

”Se vindecă frumos.”

De fiecare dată când te răneşti grav şi ai nevoie să mergi la doctor pentru a-ți oferi ajutor, speri că rana ce o ai se poate vindeca și că nu vei rămâne cu cicatrici. Îți este teamă să nu rămâi cu dureri, cu cicatrici.. cu răni nevindecate spre care vei privi mereu cu oroare, amintindu-ți ziua și momentul în care te-ai rănit. Ai vrea să ți se vindece acea rană, să nu fie nevoie să privești îngrozit spre locul acela și să îți revină deodată în minte totul. Când mergi a doua și a treia oară la medic pentru consultație, să-l auzi spunându-ți cu un zâmbet pașnic pe buze: Rana ta se vindecă frumos.
Atunci ești liniștit și deodată toate grijile dispar. Vei privi senin spre locul unde a fost rana și vei ști că se vindecă frumos. Acum să trecem la alte răni, la alte cicatrici, la alte vindecări. Cu toții avem răni sufletești. La un moment dat al vieții am fost răniți. Cineva, poate fără să-și dorească asta, te-a rănit atât de rău, încât ai fi preferat să te tai cu ceva, decât să se atingă de suflet. Ai descoperit că rănile care dor cel mai tare nu sunt cele provocate de un obiect ascuțit. Sunt provocate de vorbe ascuțite, de priviri pline de ură, de indiferența unei persoane care altădată spunea că nu poate să trăiască fără tine. Și ți-a rănit sufletul. Și pentru multă vreme ai rămas confuz, neștiind cum să pansezi acea rană. Că doctorul n-are cum să se ocupe de ea.

În timp rana ta s-a infectat, nefiind tratată. Și te-ai umplut de amărăciune, de regrete, de durere. Priveai spre trecut cu groază, amintindu-ți totul, de parcă rana din suflet ar fi fost de ieri. Uneori durerea părea atât de insuportabilă, nici lacrimi nu mai aveai pentru ea. Priveai oamenii cu dezamăgire, florile nu-ți mai păreau atât de minunate ca și până atunci. Și rana se cicatriza încet, dar o făcea cum știa ea, în lipsa cuiva care să o panseze. Și în fiecare moment o priveai și parcă te durea tot mai tare. Rana ta sufletească nu se vindeca frumos. Ce înseamnă a te vindeca frumos? Chiar se poate vindeca frumos o rană atât de adâncă, precum cea sufletească? Nu vei rămâne toată viața cu sechele...? Nu și dacă are Cine să Se ocupe de rana ta.

În rănile sufletești nu ai nevoie de doctori din spitale. În rănile de acest fel ai nevoie de Dumnezeu. Care să-Și reverse balsamul vindecător peste ea, care să-ți dea puterea de a ierta. Te vindeci frumos când privești spre rană și zâmbești, după multă vreme. Când în loc să ai resentimente, tu ești plin de pace și ai iertat ”obiectul ascuțit” al rănii tale. Când nu mai ai regrete... când privești spre Cer și îi zâmbești duios, simțind în suflet un soi de speranță care încolțește. Și pe măsură ce timpul trece, parcă și durerea interioară dispare. Și odată te vei trezi într-o dimineață și vei privi în sufletul tău, iar cu uimire vei vedea că rana ta s-a vindecat frumos. Nici măcar cicatrici nu ți-au rămas. Așadar, tu te vindeci frumos?

Imagine: Pinterest

Un comentariu: